DAVID LYNCH

« Viata e foarte, foarte confuza…asa incat filmelor ar trebui sa li se ofere posibilitatea sa fie la fel » (David Lynch)

Filme vazute: Eraserhead (1977) * The Elephant Man (1980) * Blue Velvet (1986) * Twin Peaks: Fire Walk with Me (1992) * Lost Highway (1997) * Mulholland Drive (2001) * Inland Empire (2006).

OBIECTIV : David Lynch este deosebit de iubit in Europa ( mai ales in Franta). A castigat peste 40 de premii internationale : Marele Premiu ( 1990) si premiul pentru regie (2002) la Cannes, de doua ori Premiul Cesar (1982, 2002), Premiul pentru intreaga cariera la Venezia (2006). De asemenea a fost nominalizat de trei ori la premiul Oscar pentru regie (1981,1987, 2002) si la Globul de Aur (1981, 2002).

SUBIECTIV : Ciudate - acesta este primul cuvant la care se gandeste spectatorul atunci cand caracterizeaza filmele lui David Lynch. De aici insa incepe o adevarata odisee a cunoasterii in care reusita este mai mult decat iluzorie. Si totusi asta le face cu adevarat interesante : creatiile lui Lynch sunt imposibil de explicat, de reprodus in cuvinte. Nici un alt regizor contemporan nu detine monopolul absolut asupra intelesurilor filmelor sale, nici unul nu infioara precum David Lynch.
Lumea terifiant de schimbatoare a universului lui Lynch este presarata de personaje grotesti, ridicole sau bizare. Monstrii mai mult sau mai putin umani, nebuni pregatiti oricand sa comita cele mai violente crime, personalitati dedublate, cu deformitati fizice, ce se alatura femeilor senzuale ce sunt abuzate sexual si barbatilor puternici ce isi suprima cu dificultate tendintele violente.
Traumele lumii din filmele lui Lynch se petrec in orasele mici din deserturi salbatice parca coborate din western-urile anilor ’40, pe sosele arse de soare ale Americii sau in orase industrializate. Strazile pustii, barurile intesate de lume, cluburi de noapte pline de fum, camere de motel cu becuri stricate, ce sclipesc sacadat, catifele si draperii albastre sau rosii, zgomote lugubre si o permanenta senzatie de mister se regasesc in filmele sale.
Actiunile sunt si ele greu de interpretat, adevarate puzzle-uri in care realitatatile se suprapun si se intrepatrund cu vise. Dar visele lui Lynch sunt cosmaruri elaborate, ce exploateaza anxietati si obsesii. Ceea ce incepe ca o poveste lina, provinciala se reinventeaza pe parcursul filmului, devenind o realitate stranie, aproape virtuala. Lynch este precum un paianjen ce croieste o panza deasa de intrigi, capcane vizuale si vise ce te transforma in victima unei intrebari ce revine mereu la final : ce a vrut « sa spuna » regizorul ? Iar raspunsul nu poate fi dat niciodata.
Ceea ce ramane insa la final este magia imaginilor pe care le tranformam in mintea noastra in reprezentari mai mult sau mai putin logice, incercand sa exploatam la maxim amalgamul de mesaje ce se insinueaza pe pelicula.
Celebru pentru misterul reprezentarilor sale cinematografice, Lynch nu a expus niciodata informatii referitoare la operele sale. Le-a prezentat ca pe expresii ale creativitatii sale, le-a eliberat fanilor sai lasandu-i pe acestia sa aleaga intelesuri si sa intrevada sensuri. Provocator si noncorformist, original si misterios, David Lynch ramane o prezenta de o geniala unicitate in cinematografia ultimilor trei decenii.